297 x 420 mm
Tehnică mixtă pe hârtie de 160 g.
Creion, tuș, cerneală, acuarelă și acrilice.
Lucrarea se află la București, într-o colecție privată.
Dada. Curent artistic inițiat în anii 1920 în Paris.
Dadaiștii criticau ideile capitaliste și burghezia de la acea vreme, în încercarea de a inversa valorile societății prin artă.
Din acest grup, în care predomina suprarealismul, iraționalul și absurdul, au făcut parte și artiști români.
Printre inițiatori îl găsim și pe poetul român, Tristan Tzara. O figură simpatică și apreciată de ceilalți dadaiști, dar relativ marginalizată, datorită faptului că era mai nihilist decât ceilalți dadaiști din grupul lui Hugo Ball care tindeau mai mult înspre ironie și satiră.
Nici nu mai știu cum am dat peste poza asta (probabil scroll scroll scroll pe tumblr), dar mi-a plăcut instant. Pare să fie făcută în punctul acela din timpul unei petreceri în care toată lumea se așteaptă ca ăsta să fie “cel mai mișto party ever”.
Cine știe cum s-a terminat?
În lucrarea făcută de mine, apare și o pisică mare, albă și pufoasă. De fapt, am ilustrat momentul final al petrecerii, în care aștepți să vină un motan translucid care să te conducă până acasă din cauză că ai băut prea mult.
Figura centrală (deasupra doamnei) e Francis Picabia, poet și pictor francez, iar lângă el, în dreapta, e artistul și arhitectul Marcel Janco, român și el. Restul nu știu cine sunt. Mi-ar plăcea tare mult să știu cine erau doamnele; dacă știți, aștept să-mi spuneți la info@sorinatomuletiu.ro.
Lucrarea a făcut parte dintr-o expoziție temporară de street art în cadrul Street Delivery Sibiu 2018.
Dacă v-a plăcut acest proiect, vă rog să mă susțineți cu un share pe rețelele de mai jos (apăsați iconița și va apărea un pop-up de autentificare). Mulțumesc!