NAG 2020 la NOOK - Expoziție de Grup #1

2 octombrie 2020 - 4 octombrie 2020 (lucrările sunt încă la NOOK, puteți să le vedeți dacă treceți pe acolo)

Anul acesta am primit prima mea invitație de a expune cu ocazia Nopții Albe a Galeriilor din partea Ioanei Pasc, fondatoarea NOOK (Victoriei 22), un spațiu minunat de co-working din Sibiu.
Ioana a născocit o expoziție de grup cu titlul „Cooperativa de Artă” și a înscris spațiul NOOK cu 2 zile înainte de termenul limită. Entuziasmul meu se dublase: NAG 2020 avea să marcheze și prima mea expoziție de grup. Și nu puteam să mă aflu într-o companie mai bună.

Am selectat patru lucrări realizate în timpul pandemiei, cu excepția lucrării centrale, „Nava Mamă”, pe care am terminat-o la finalul anului trecut. „Nava Mamă” (2019) explorează vulnerabilitatea umană în fața naturii prin prisma unei stânci de la Bâlea Lac. „Oceanul de Plastic (2020) tratează problematica consumului de plastic, „Portretul copilului indigen” (2020) onorează lupta triburilor indigene pentru salvarea pădurii amazoniene, iar „Moscheea din Cordoba” (2020) chestionează libertatea de expresie a femeilor musulmane.

Pregătirea expoziției nu ne-a dat mari bătăi de cap. Am convins-o pe Ioana să inserăm un diblu în peretele central pentru Nava Mamă, iar în cea de-a doua cameră am agățat lucrările pe cuie pre-inserate. Un boloboc, fir de pescuit și lucrările au fost securizate.

Lucrarea principală, „Nava Mamă” (2019), este realizată în ulei și cerneală pe carton Fedrigoni de 320 g și are dimensiunea de 72 cm x 101 cm.

Am muncit șase luni la lucrarea asta. Inspirația a venit în urma primei mele excursii la Bâlea Lac, unde am descoperit o stâncă imensă sus, pe creastă. Am numit-o „nava mamă” și am știut în acel moment că vreau să o pictez. „Nava Mamă” a ajuns să reprezinte întreaga natură, un reprezentant inanimat al evadării, nevoia instinctuală a omului pentru ceva mai mare decât acesta. Cei doi frați sunt inspirați din portretele de pe plajă realizate de Rineke Dijkstra. Aveam nevoie de exponenți umani - deși e clar că stânca este personajul principal - iar portretele realiste ale lui Dijkstra au ceva foarte palpabil omenesc. Cei doi frați sunt martori, sunt acolo să aprecieze spațiul, să experimenteze detașarea de constrângerile societății, să-și extindă conștiința față de natură. „Nava Mamă” reflectă fragilitatea omului în fața naturii, gingășia naturală. Este sanctuarul perfect al vulnerabilității umane, vârsta sa ancestrală fiind în direct contrast cu adolescența celor doi frați, cu toate că pare să fie înrudită cu ei; pare protectivă, deși, în realitate, este cât se poate de indiferentă la desfășurarea vieții.
Despre această lucrare am scris mai pe larg aici.

Lucrarea intitulată „Oceanul de Plastic” (2020) este realizată în tehnică mixtă pe hârtie de 160 g, cu dimensiuni 29,7 cm x 42 cm. Materialele pe care le-am folosit sunt acuarelă, liner, creioane acuarelabile, silicon și panglici de plastic.
E din ce în ce mai evident că ne scăldăm în ape poluate cu plastic, iar lucrarea mea atrage atenția asupra consumului de resurse nedegradabile și a impactului pe care acest lucru îl are asupra oceanelor. Astfel, peștele balon este forțat în afara mediului său natural, acolo unde plasticul ia locul faunei. Lucrarea este, în sine, un strigăt de ajutor și un îndemn înspre cumpătare.

Portretul copilului indigen” (2020) este realizat folosind creioane acuarelabile și tuș pe carton de 160 g, cu dimensiuni de 21 cm x 29,7 cm.
O maimuțică tamarin și un copil dintr-un trib indigen din pădurea amazoniană. O poveste a legăturii complicate dintre om și animal, care m-a îndemnat să lucrez în izolare și m-a ajutat să accept eșecurile care au apărut pe parcurs. Am intervenit greșit în portretul inițial la care lucrasem trei luni în ulei,
am dat cu vernis prea devreme și s-a decuplat vopseaua de pe pânză, dar am decis că merită să refac lucrarea pe hârtie având în vedere că popoarele indigene sunt în prima linie în lupta împotriva exploatărilor abuzive. Chiar în acest moment, triburile din Amazonia sunt grav afectate de pandemie, viețile li s-au complicat foarte tare, iar guvernul brazilian nu dă doi bani pe ei. Lucrarea aceasta dorește să le onoreze lupta și să pună o lupă asupra nevoilor lor.

Cea mai recentă lucrare, „Moscheea din Cordoba” (2020), este realizată în creioane acuarelabile, markere și tuș pe hârtie de 160 g, cu dimensiuni de 29,7 cm x 42 cm.
Locația reprezentată este sala hipostilă a fostei moschei din Cordoba, actuală catedrală catolică, unde o balerină cu hijab dansează, aducând acest monument maur la viață. Dansul balerinei reprezintă un omagiu adus femeilor musulmane care sunt văzute din exteriorul culturii lor ca niște femei supuse, cu toate că multe aleg să trăiască sub egida tradiției. Ferită de privirile curioșilor, balerina este eliberată de constrângerile impuse de societate și religie și folosește dansul ca limbaj universal pentru a-și exprima individualitatea, feminitatea și impulsul creativ.

Toate lucrările sunt de vânzare așa că vă rog să mă contactați dacă doriți să achiziționați vreuna. În prezent, „Portretul copilului indigen” este vândut.

Later edit: Atât "Portretul copilului indigen", cât și "Moscheea din Cordoba" au fost vândute.

 

Colegii mei de expoziție au fost: Laura Cândea-Burnete - art-terapeut și fondator Art’NativSilvia Paizan – ilustrator, Andreea Popa – fotograf, Florin Popescu – fotograf, RaColaj – grup de colajiști, Claudiu Nicodin – sculptor și Alexandra Stoica – pictură.

Anul acesta, NAG s-a extins pe durata a trei zile, 2-4 octombrie, pentru a permite unui număr cât mai mare de vizitatori să participe. În cele trei nopți am avut mulți vizitatori, mai mulți decât ne așteptam având în vedere timpurile pandemice, majoritatea tineri, dar și participanți mai în vârstă. Totul a ieșit foarte bine, lumea nu și-a pierdut apetitul pentru artă și artiștilor sigur le-a făcut bine să mai iasă din ateliere și să se întâlnească cu publicul.

Mulțumesc, Ioana Pasc, pentru invitația de a expune la NAG 2020!

Găsiți printuri și pachețele cu stickere și semne de carte TOM la NOOK, vă încurajez să le treceți pragul și să mai scăpați de rutina muncii de acasă.

Credit foto: Silvia Paizan, Claudia Ramba, Ioana Pasc, Camil Băncioiu.

Dacă v-a plăcut acest proiect, vă rog să mă susțineți cu un share pe rețelele de mai jos (apăsați iconița și va apărea un pop-up de autentificare). Mulțumesc!